Avantajele și dezavantajele algoritmilor de comandă

Multe elemente pot fi comandate folosind un algoritm de sortare.

Selectarea cu bule

Algoritmul de sortare a bulei funcționează prin schimbarea repetată a elementelor adiacente care nu sunt în ordine, până când întreaga listă de elemente este în ordine. În acest fel, elementele pot fi observate ca formând bule în listă în funcție de valorile lor cheie.

Principalul avantaj al comenzii cu bule este că este foarte popular și ușor de implementat. În plus, în acest tip de comandă, elementele sunt schimbate fără a se folosi un depozit temporar suplimentar, astfel încât spațiul necesar să fie minim. Principalul dezavantaj al comenzii cu bule este faptul că nu se comportă corect cu o listă care conține un număr mare de elemente. Acest lucru se datorează faptului că această ordonare necesită pași de procesare pătrat pentru fiecare număr de elemente n care urmează să fie comandate. Ca atare, acest tip de comandă este mai adecvat pentru predarea academică, dar nu pentru aplicațiile din viața reală.

Sortați după selecție

Sortarea prin lucrări de selecție prin trecerea în mod repetat în lista elementelor, de fiecare dată selectând un element în funcție de ordinea sa și plasându-l în poziția corectă în ordine.

Principalul avantaj al acestui tip de comandă este că acesta funcționează bine cu o listă mică. De asemenea, deoarece este un algoritm de sortare în loc, nu există stocare temporară suplimentară dincolo de ceea ce este necesar pentru menținerea listei originale. Principalul dezavantaj al acestui tip de comenzi este eficiența scăzută atunci când se ocupă de o listă uriașă de elemente. Ca și sortarea bulelor, această metodă necesită un număr de pătrimi pași pentru a comanda n elemente. În plus, performanța sa este ușor de influențată de ordinea inițială a elementelor înainte de procesul de comandă. Din acest motiv, sortarea prin selecție este potrivită doar pentru o listă cu câteva elemente care sunt în ordine aleatorie.

Ordine de inserare

Ordinea de inserare analizează în mod repetat lista elementelor, de fiecare dată când introduce elementul în secvența dezordonată în poziția sa corectă.

Principalul avantaj al acestui tip de comandă este simplitatea sa. De asemenea, prezintă performanțe bune atunci când lucrează cu o listă mică. Inserția de sortare este un algoritm de comandă în loc, așa că necesită un spațiu minim. Dezavantajul său este că nu funcționează la fel ca și alți algoritmi de ordonare mai buni. Cu pașii n pătrat necesari pentru fiecare element n care urmează să fie comandat, acest algoritm nu funcționează bine cu o listă mare. Prin urmare, acest lucru este util numai atunci când comandați o listă cu câteva elemente.

Comandă rapidă

Comanda rapidă funcționează conform principiului divizării și cuceririi. Mai întâi lista elementelor este împărțită în două subliste, bazate pe un element pivot. Toate elementele din prima sublistă sunt considerate a fi mai mici decât pivotul, în timp ce toate elementele din sub-lista a doua sunt admise să fie mai mari decât pivotul. Același proces de partiționare și organizare se face în mod repetat în sublistele rezultate, până când este ordonată lista completă a elementelor.

Acest tip de comandă este considerat cel mai bun algoritm de comandă. Acest lucru se datorează avantajului său important din punct de vedere al eficienței, deoarece este capabil să facă față unei mari liste de elemente. Deoarece comandă în loc, nu necesită nici o stocare suplimentară. Neajunsul redus al acestui algoritm este acela că performanțele acestuia în cel mai rău caz sunt similare cu randamentele medii ale tipului de sortare, inserare sau selecție a bulelor. În general, acest algoritm produce cea mai eficientă și cea mai utilizată metodă de comandă pentru liste de orice dimensiune.